Autism și autoreglarea emoțională: cum putem înțelege crizele și comportamentele agresive
Lipsa mecanismelor de autoreglare emotională la persoanele cu autism
Lipsa mecanismelor de autoreglare emoțională și comportamentală pune adesea persoana cu tulburare de spectru autist în situații dificile și neplăcute. În anumite contexte, aceasta poate resimți un disconfort intens, instinctiv – fără a conștientiza ce anume îl provoacă.
În absența unor strategii de reglare adaptative, nivelul de tensiune emoțională crește rapid, ceea ce poate duce la apariția unor comportamente neadecvate, inclusiv reacții agresive sau autoagresive. Astfel, problema nu este, de cele mai multe ori, factorul declanșator în sine, ci incapacitatea de a gestiona emoțiile și stările generate de acesta prin mecanisme de reglare eficiente și adaptative.
De ce apar crizele emoționale și comportamentele neadecvate
De exemplu, o persoană cu autism poate deveni extrem de agitată într-un mediu zgomotos, cum ar fi un mall aglomerat sau o sală de clasă.
În lipsa unor strategii de reglare – precum folosirea căștilor antifonice sau retragerea temporară într-un spațiu liniștit – disconfortul senzorial se acumulează și poate conduce la izbucniri comportamentale, aparent disproporționate față de situație. În realitate, aceste manifestări reflectă dificultatea de a controla și regla răspunsul emoțional și fiziologic, mai degrabă decât intenția persoanei de a reacționa neadecvat.
Strategii simple pentru optimizarea capacității de autoreglare emoțională
- Exerciții fizice și activități de optimizare psihomotorie, cu cheie rațională și sinaptogenetică (exercițiile trebuie să vizeze nu doar destinderea copilului ci și construirea unor mecanisme raționale de ințelegere a acestora)
- Optimizarea capacităților intuitive cu support rațional
- Implementarea unor reguli si rutine clare
Mulțumesc.
