26/08/2025
Într-o lume în care bullyingul, hărțuirea și agresiunile printre tineri sunt la ordinea zilei, a ști să te aperi, încă de mic, este esențial. Cursurile de autoapărare și practicarea unor sporturi precum artele marțiale nu doar că sporesc încrederea în sine a copiilor, dar le oferă și abilitățile necesare pentru a reacționa inteligent și eficient în situații limită. Din cauza constituției și a forței reduse, feteIe sunt mai vulnerabile în fața unui atac, iar cunoașterea unor tehnici de apărare este cu atât mai importantă. Pentru a afla care sunt cele mai potrivite cursuri de autoapărare/ sporturi de contact și cum îi pot ajuta acestea pe copii și adolescenți, am stat de vorbă cuPaul Cojocaru, profesor de educație fizică și sport, antrenor de arte marțiale Qwan Ki Do, cu centura neagră 4 dang, și fondatorul unui program conceput special pentru copiii cu autism (Terapia 3C).
Un copil care conoaște câteva tehnici de autoapărare va ști nu doar cum să reacționeze fizic în caz că este atacat, ci și cum să își păstreze calmul și să găsească soluții rapide pentru a scăpa de pericol. Autoapărarea nu înseamnă doar să știi să-ți lovești la rândul tău agresorul, ci și abilitatea de a evalua o situație și de a alege ce e mai bine: să fugi, să strigi după ajutor, să dezamorsezi un conflict verbal care riscă să degenereze sau să te aperi fizic.
Disciplina de mișcare impusă de exercițiile din antrenament induce copilului o disciplină a gândirii. În același timp, reziliența psihică dezvoltată prin activitatea fizică îl ajută să dobândească comportamente de autoreglare. Acestea îi vor permite să rămână calm și să găsească cea mai bună soluție pentru a evita un posibil conflict.
Paul Cojocaru, antrenor de Qwan Ki Do
Sporturi și cursuri recomandate pentru copii
Judo, arta căderii și a controlului
Judo este unul dintre cele mai potrivite sporturi pentru copii. Îi învață să își folosească greutatea corpului în avantajul lor și, mai ales, să cadă corect pentru a evita accidentările. Copilul nu învață doar să lovească, ci și să scape din prinderi și să folosească tehnici simple prin care își poate imobiliza agresorul. Judo-ul dezvoltă și un respect profund pentru partener, reguli clare de disciplină și un simț al autocontrolului care, pe termen lung, se va reflecta în toate aspectele vieții copilului.
Qwan Ki Do, disciplină și adaptare
Qwan Ki Do combină mișcările rapide cu o concentrare mentală foarte mare. Copiii care practică acestă formă de arte marțiale învață tehnici de lovituri și blocaje, dar și faptul că forța trebuie folosită doar în apărare, niciodată pentru a ataca. Pentru un copil timid, reprezintă o metodă foarte bună de a-și crește încrederea în sine, iar pentru unul mai agitat, reprezintă o disciplină care îl învață să își controleze impulsurile.
Jiu-jitsu brazilian: cum să faci față unui adversar mai puternic
Un mare avantaj al jiu-jitsu-ului brazilian este că îl învață pe copil cum să se apere chiar și atunci când adversarul e mai mare sau mai puternic fizic. Tehnicile de luptă la sol, pozițiile de control și imobilizare îl ajută să neutralizeze un atac fără să fie nevoie să lovească. Este unul dintre cele mai practice sporturi de autoapărare, mai ales în situațiile reale de pe stradă.
Artele marțiale, iar Qwan Ki Do în mod special, reprezintă metode psiho-educaționale foarte eficiente pentru a-i ajuta pe copii să evite conflictele. Nu sunt puține cazurile în care elevi pregătiți în Qwan Ki Do, dar și în alte discipline, au reușit să gestioneze situații tensionate astfel încât acestea să nu escaladeze. Capacitatea de adaptare în timp real, absența fricii și un bagaj psihofizic bine antrenat oferă practicantului de Qwan Ki Do atuuri reale în fața unor conflicte.
Paul Cojocaru, antrenor de Qwan Ki Do
Taekwondo, agilitate și coordonare
Taekwondo e cunoscut pentru loviturile de picior spectaculoase. Dincolo de spectaculozitate, acest sport dezvoltă agilitatea, reflexele și coordonarea. Copilul învață să reacționeze rapid, să își calculeze mișcările și să își cunoască limitele.
Cursuri de autoapărare pentru copii
Există și cursuri speciale de autoapărare pentru copii, unde antrenorii combină elemente din mai multe arte marțiale și le explică celor mici cum să reacționeze în conflictele de stradă. Spre exemplu: cum să strige după ajutor, cum să se elibereze dintr-o strângere de mână sau cum să fugă eficient dintr-o zonă periculoasă. Aceste cursuri sunt foarte practice, pentru că pun accent pe scenarii reale și pe adaptarea la viața de zi cu zi.
Chiar dacă scopul principal este protecția, aceste sporturi aduc beneficii mult mai mari:
- Încredere în sine. Copilul va ști că are resurse să se descurce.
- Disciplină și respect. Sporturile de luptă sunt construite pe reguli clare.
- Dezvoltare fizică armonioasă. Flexibilitate, forță, coordonare.
- Gestionarea emoțiilor. Copilul învață să nu reacționeze impulsiv, ci să fie calm și concentrat.
Antrenamentele de anduranță sunt cele care formează psihicul copilului. Nerenunțarea în fața greutăților, capacitatea de a trece peste un eșec sau de a gestiona o bucurie foarte mare sunt rezultate firești ale unui antrenament eficient. Această reziliență psihică se răsfrânge asupra tuturor activităților din viața de zi cu zi, pe termen lung. Nu sunt puțini adulții care, deși în copilărie au practicat artele marțiale doar pentru o perioadă, povestesc astăzi că disciplina și pregătirea psihică dobândite la antrenamente i-au ajutat în numeroase situații dificile întâlnite de-a lungul vieții.
Paul Cojocaru, antrenor de Qwan Ki Do
Situația particulară a fetelor. Cum pot face față unui agresor mai puternic
Dacă ai o fată, probabil te gândești cu și mai multă îngrijorare la pericolele de pe stradă. Realitatea este că, de multe ori, fetele sunt mai vulnerabile din cauza diferențelor fizice și a forței. Însă exact aici intervin sporturile de autoapărare.
Jiu-jitsu, de exemplu, le arată cum să folosească pârghii și tehnici care anulează forța brută a unui persoane mai puternice. În plus, antrenamentele le dau fetelor curajul să nu se lase intimidate, să știe că pot reacționa și să nu adopte poziția de victimă. În cazul fetelor, foarte important este și antrenamentul mental: să învețe să recunoască semnele de pericol, să strige după ajutor, să se miște repede și să fie sigure pe deciziile lor.
„Este bine cunoscut faptul că fetele rareori pot dezvolta o forță fizică apropiată de cea a băieților. Însă atuul lor, în astfel de situații, este unul deloc de neglijat. Antrenamentul tehnic, coroborat cu cel de anduranță psihofizică, le ajută să facă față cu succes unor situații în care integritatea corporală, sau chiar viața, le pot fi puse în pericol. Capacitatea de intuiție înnăscută pe care multe fete o au le sprijină să înțeleagă și să decidă foarte rapid ce acțiuni să inițieze, în funcție de comportamentul agresorului. Sporturile de autoapărare sunt, poate, cel mai bun sprijin pentru ele, oferindu-le instrumentele necesare pentru a depăși cu succes astfel de situații. Tehnicile învățate la antrenament pentru neutralizarea unui potențial agresor le dau curajul să acționeze fără frică, dar și cu discernământ,” susține Paul Cojocaru.
Cum alegi sportul potrivit pentru copilul tău
Nu orice sport se potrivește oricărui copil. Iată câteva repere care te pot ajuta să alegi:
- Temperamentul copilului. Dacă e timid, un sport care îi dezvoltă încrederea (Qwan Ki Do, judo) poate fi alegerea potrivită. Dacă e energic și impulsiv, un sport care pune accent pe disciplină (taekwondo, jiu-jitsu) îl va ajuta să se echilibreze.
- Vârsta. De la 5–6 ani, copiii pot începe judo sau karate, iar de la 7–8 ani, sporturi mai complexe.
- Disponibilitatea în orașul tău. Uneori, alegerea depinde de ce cluburi sau săli există în apropiere.
- Plăcerea copilului. Nu îl obliga să facă ceva ce nu îi place. Dacă îi place, va merge cu drag și va progresa.
Ce trebuie să știe copilul despre autoapărare
Un punct esențial este să îi explici copilului că nu trebuie să folosească aceste tehnici pentru a se răzbuna, pentru a-și domina colegii sau pentru a căuta conflicte. Sporturile de contact vin la pachet cu o etică puternică: forța se folosește doar pentru a te proteja. Iată cum descrie această diferență profesorul Paul Cojocaru:
„Diferența dintre autoapărare și agresivitate este un subiect mult dezbătut, atât în sălile de antrenament, cât și în afara lor. Este dificil de stabilit momentul în care, din victimă, poți deveni agresor. De aceea, le explic mereu elevilor mei că ceea ce contează cel mai mult este cine inițiază agresiunea și în ce context are loc aceasta. În plus, subliniez că, atunci când nu pot evita un conflict, cel mai important obiectiv este să sufere cât mai puține traume fizice. Autocontrolul dobândit la antrenamente îi ajută pe practicanții de arte marțiale să acționeze astfel încât să neutralizeze agresorul, dar și să îl protejeze, pentru ca acesta să nu poată poza ulterior în victimă.”
Sursa:
